Murind inselat

 

De Milburn Cockrell

 

 

Multi oameni se tin de obiceiurile lor rele pana cand Satan ii taraste in mormantul lor.

 

„Nu orisicine-Mi zice: ,Doamne, Doamne!’ va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.  Multi Imi vor zice in ziua aceea: ,Doamne, Doamne! N-am proorocit noi in Numele Tau?  N-am scos noi draci in Numele Tau?  Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?’  Atunci le voi spune curat: ,Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege’”  (Matei 7:21-23).

 

          In versetele dinaintea acestui text, Cristos ne avertizeaza cu privire la profetii falsi (Matei 7:15-20).  Exista o legatura intre textul meu si versetele precedente.  Un profet fals spune minciuni pretinzand ca spune adevarul.  El predica mantuirea prin faptele bune, botezul cu apa, membralitatea intr-o biserica, semnarea unui cartonas dupa luarea unei decizii, staruinta si rugaciunile pline de sentiment.  Acesti falsi profeti sunt urmati de milioane de oameni spre ruina lor vesnica.

 

          Omul, prin natura sa, este o fiinta religioasa.  Nu conteaza cat de sarac poate fi in cunoastere si grad de civilizatie, el in general se gaseste in posesia unui crez, a unui altar si a unui dumnezeu.  Mii si mii de asemenea oameni religiosi au fost indusi in eroare de profetii falsi.  Ei sunt religiosi, dar pierduti, pentru ca religia nu inseamna regenerare, si a marturisi ca esti mantuit nu este acelasi lucru cu a fi mantuit.  Multi se asteapta sa mearga in ceruri si vor fi dezamagiti.  Un om poate sa mearga in iad trecand aproape de portile cerului.

 

 

A spune, dar a nu face

 

Nu orisicine-Mi zice: ,Doamne, Doamne’ va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri” (Matei 7:21).  Aceste cuvinte implica faptul ca aceia care nu Il recunosc pe Cristos ca Domn si Invatator nu pot fi nici macar considerati ca fiind pe calea catre cer.  Chiar unii dintre cei care il recunosc pe Cristos ca Invatator si Salvator vor fi exclusi din Imparatia cerurilor, fiindca niciodata nu au experimentat harul lui Dumnezeu in vietile lor.  Doar aceia care cu adevarat fac voia Tatalui vor fi in final mantuiti pentru vecie.

 

Cineva poate dori sa fie considerat crestin, sa fie acceptat printre oameni ca urmas a lui Cristos, si totusi sa nu aiba dragoste reala pentru Cristos si cauza Sa.  Ascultarea ceruta aici nu este doar supunerea vizibila fata de legea lui Dumnezeu, nici nu este simpla supunere fata de randuielile Evangheliei.  Credinta in Cristos pentru viata si mantuire este sursa intregii ascultari adevarate fara de care nimic nu este primit de Dumnezeu.  Isus Cristos a spus:  ,,Voia Tatalui meu este ca oricine vede pe Fiul, si crede in El, sa aiba viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi” (Ioan 6:40).  1 Ioan 3:23 spune: „Si porunca Lui este sa credem in Numele Fiului Sau Isus Cristos.”  Marturisirea nu inlocuieste ascultarea.  Anticristul spune: „Doamne, Doamne.”  Ipocritii spun: „Doamne, Doamne.”  A-L numi pe Cristos Domn, dar ignorand vointa Sa, inseamna a-ti bate joc de El (Luca 6:46).  Datorita credintei in El si a dragostei pentru El, noi trebuie sa facem ceea ce El ne cere si sa ascultam poruncile Lui.  Tot ce e in afara voii lui Dumnezeu, nu este decat „Doamne, Doamne”.  Tit 1:16 spune: „Ei se lauda caci cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Il tagaduiesc, caci sunt o scarba: nesupusi, si netrebnici pentru orice fapta buna.”  Fie ca noi sa ne ferim de o marturisire de credinta formala in Cristos.  Sa nu isi imagineze cineva ca zideste pe temelia incercata pentru ca aude cuvintele lui Cristos, dar nu se supune lor.  Evrei 5:9 ne spune ca Isus Cristos este „pentru toti cei ce-L asculta, urzitorul unei mantuiri vesnice”.

 

 

Scuzele ipocritilor

 

„Multi Imi vor zice in ziua aceea: ,Doamne, Doamne!  N-am proorocit noi in Numele Tau?  N-am scos noi draci in Numele Tau?  Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?’” (Matei 7:22).

         

Ce inseamna „in ziua aceea”?  Cu siguranta inseamna Ziua Judecatii cand oamenii vor sta in fata lui Cristos, Judecatorul cel drept al intregului pamant.  Acest text afirma clar ca Isus Cristos isi rezerva dreptul de a fi judecatorul celor vii si celor morti.  El este viitorul judecator al lumii; „in ziua aceea”, cand mormintele se vor deschide si oamenii vor sta inaintea lui Dumnezeu,  „in ziua aceea”, cand dispretuitul Galilean va aparea in toata gloria Sa pe marele tron alb –  Ziua Judecatii este ziua spre care toate celelalte zile au indicat, al carei soare nu mai apune, si al carei eveniment nu va mai fi niciodata inversat sau uitat – „in ziua aceea”, cand cartile sunt deschise inaintea scaunului de judecata, cand orice plangere si orice murmur sunt reduse la tacere si orice scuza este alungata.  Toate celelalte zile sunt nimic in comparatie cu aceasta zi!

Unii din cei ce au murit inselati vor invoca faptul ca ei au proorocit in Numele lui Cristos: „Multi Imi vor zice in ziua aceea: ,Doamne, Doamne!  N-am proorocit noi in Numele Tau?’”  Acei asa-zisi crestini vor vorbi despre un eveniment istoric din trecut.  A prooroci inseamna fie sa prezici viitorul, fie sa predici Cuvantul in public (Romani 12:6; 1 Corinteni 13:9; 14:1-5).  Ei se prefac ca predica in Numele lui Isus si ca au autoritate de la El.  Isus Cristos a spus in Apocalipsa 2:2 despre „cei ce zic ca sunt apostoli si nu sunt”.  Corintenilor, apostolul Pavel le scrie: „Oamenii acestia sunt niste apostoli mincinosi, niste lucratori inselatori, care se prefac in apostoli ai lui Cristos.  Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface intr-un inger de lumina.  Nu este mare lucru dar, daca si slujitorii lui se prefac in slujitori ai neprihanirii.  Sfarsitul lor va fi dupa faptele lor” (2 Corinteni 11:13-15).

 

Poate un om sa prooroceasca si sa fie un prooroc fals?  Balaam si Caiafa, ambii au rostit proorocii adevarate, dar nici unul dintre acesti doi oameni nu a experimentat harul.  Este posibil pentru un om sa spuna adevarul in timp ce traieste o minciuna.  Cineva poate sustine adevarul in nedreptate, fiind un prooroc fals.  Este posibil ca un om sa fie predicator, sa aiba talent ca orator, sa dea sfaturi bune, sa aiba oarecare succes exterior, sa scrie carti bune, sa se roage rugaciuni lungi, sa pastoreasca vreo biserica, sa tina servicii de „trezire”, si inca sa fie „plin de fiere amara, si in lanturile faradelegii” (Fapte 8:23).  El poate pretinde ca-i ajuta pe altii pe calea catre cer, dar el nu ajunge acolo.  Potrivit lui Isus Cristos, mii de asemenea oameni vor muri inselati.

 

Altii vor pretinde ca au fost exorcisti: „N-am scos noi draci in Numele Tau?”  Au existat oameni care in timpul Noului Testament, scoteau draci, dar nu Il urmau pe Cristos (Marcu 9:38) si nu aveau credinta in Cristos (Matei 12:27).  Acesti oameni foloseau numele lui Cristos in formule de exorcizare (Fapte 19:13-14).  Un om poate scoate un demon, fiind el insusi un demon care va fi aruncat in iazul de foc.  Si Iuda ar fi putut scoate draci in numele lui Cristos.

 

Altii vor pretinde ca au facut multe minuni: „N-am facut noi multe minuni in Numele Tau?”  Ei vor spune in fata scaunului de judecata al lui Dumnezeu: „Noi am vorbit in limbi, am mutat munti, am baut otrava si am vindecat tot felul de boli.  Noi am scris comentarii despre cartile Bibliei.  Noi i-am ajutat pe saracii si nevoiasii lumii.  Noi am promovat principii morale in comunitatea noastra si am trait cat am putut de corect.”  Cristos nu contesta pretentia lor, aceea ca ar fi facut multe fapte minunate.  Dar toti cei care asteapta sa ajunga in cer datorita faptelor lor bune, vor muri inselati de Diavol.

 

Potrivit lui Isus Cristos, singurii oameni care invoca faptele lor bune pentru mantuire la judecata, sunt acei ce mor inselati.  Ei pun tot accentul pe ce au facut ei in numele lui Cristos, si nu spun nimic despre lucrarea Lui.  Ei nu spun nici macar un cuvant despre ceea ce a facut si a suferit Cristos.  In predica de pe munte, cuvintele lui Cristos clarifica faptul ca nu exista mantuire in nici un fel de fapte bune – nici chiar in predicare sau in scoaterea demonilor!  Multi sunt inselati crezand ca ei vor merge in cer din cauza unei reputatii bune intre oamenii religiosi, dand bani la biserica si fiind membri intr-o biserica cu nume biblic.  Este o eroare ce distruge sufletul, a-ti imagina ca aceste fapte bune pot fi ispasire pentru domnia poftelor trupesti, mandrie, atitudini lumesti si lipsa dragostei de Dumnezeu si de oameni.  Acesti oameni s-au inselat pe ei insisi, si vor pieri pentru eternitate cu o minciuna in mana lor dreapta!

 

          Nu putem merita favorul lui Dumnezeu prin ceea ce facem.  Exista o tendinta comuna in om, aceea de a atasa ideea de merit conduitei sale religioase.  Milioane gandesc ca au obtinut favorul lui Dumnezeu prin integritatea lor sociala, prin faptele lor de binefacere si prin tinerea sarbatorilor.  Daca tu crezi aceasta, gresesti.  Daca tu ai fi sfant ca un inger si devotat ca un serafim, tu tot nu meriti un singur favor de la Dumnezeu.  Puterea prin care tu ai facut aceste fapte bune, influenta care te-a motivat pe tine sa le faci si timpul necesar pentru a le face vor fi fost ale Lui.  Ce merit ar putea fi pus pe seama faptelor tale?  Isus Cristos a spus: ,,Tot asa si voi, dupa ce veti face tot ce vi s-a poruncit, sa ziceti: ,Suntem niste robi netrebnici; am facut ce eram datori sa facem’” (Luca 17:10).  Cat de absurd este pentru un pacatos sa ataseze ideea meritelor la faptele lui!

 

Observati ca in proorocie, scoatere de demoni si facere de minuni ei apeleaza la Numele lui Isus, ca si cum adevarata unire intima cu Cristos ar fi sursa rugaciunilor si predicilor lor.  In realitate, ei pangaresc Numele lui Isus, folosindu-l doar ca un fel de formula magica.  Prin folosirea acestui Nume in predicile si rugaciunile lor, ei spera sa intre in cer.  Dar Domnul nostru clarifica in textul meu ca exista unii care poarta Numele lui Cristos, dar nu Il cunosc inca pe Cristos.

 

 

Judecata lui Cristos asupra ipocritilor

 

          „Atunci le voi spune curat: ,Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege’” (Matei 7: 23).  Cei care mor inselati si-au facut un renume inaintea oamenilor in aceasta lume.  La judecata Isus Cristos va marturisi in fata oamenilor si a ingerilor adevarata lor stare.  Cristos, ca Dumnezeu omniscient, cunoaste adevaratul lor caracter si starea lor.  El a stiut ca ei sunt ipocriti.  El cunoaste ce au facut ei sub aparenta exterioara a religiozitatii.

 

          Ce ar trebui sa intelegem noi din cuvintele lui Cristos, „Niciodata nu v-am cunoscut”?  Cu siguranta acestea nu ne arata caci Cristos era in necunostinta de cauza – fata de noi, Dumnezeu poseda cunoastere nelimitata (Ioan 1:47- 49; 2:24, 25; 21:17).  De fapt, El cunostea martorii mincinosi asa de bine incat a fost complet justificat cand i-a condamnat la judecata.

 

          Cuvantul „cunosc” inseamna o cunoastere a inimii, care implica dragoste care alege, prietenie si partasie.  Unii sunt cunoscuti de Dumnezeu cu dragoste si afectiune si cu intentia de a le face bine.  Sa privim la cateva versete din Biblie care dovedesc aceasta:  „Caci Domnul cunoaste calea celor neprihaniti” (Psalmul 1:6).  ,,Domnul este bun, El este un loc de scapare in ziua necazului; si cunoaste pe cei ce se incred in El” (Naum 1:7).  ,,Eu sunt Pastorul cel bun.  Eu Imi cunosc oile Mele, si ele Ma cunosc pe Mine” (Ioan 10:14).  ,,Dar daca iubeste cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu” (1 Corinteni 8:3).  ,,Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase, carora vreti sa va supuneti din nou?” (Galateni 4:9).  ,,Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui” (2 Timotei 2:19).  Pe aceia pe care Dumnezeu ii cunoaste, El i-a cunoscut mai dinainte (Romani 8:29;  11:2; 1 Petru 1:2).

 

Cu alte cuvinte, El a spus: „Niciodata nu am avut nici un fel de dragoste sau afectiune pentru tine – niciodata nu am fost de acord cu tine sau cu comportamentul tau – niciodata nu te-am cunoscut pe tine ca dar ales si daruit Mie cu dragoste de Tatal – niciodata nu te-am cunoscut pe tine ca si oaie a Mea in legamantul harului – niciodata nu am murit pentru tine si nu te-am chemat prin harul Meu – niciodata nu te-am cunoscut pe tine slavind sangele si neprihanirea Mea – niciodata nu te-am cunoscut pe tine facand vreo fapta buna pentru gloria Mea.”  Ce cumplit este totusi sa nu fi recunoscut de Cristos, al carui zambet inseamna cer, si a carui posomorare este iad!

 

Cristos foloseste cuvantul „niciodata” in Matei 7:23 omorand doctrina caderii din har.  Cristos nu spune ca odata i-a cunoscut iar apoi i-a respins ca nefacand parte din poporul Sau – ca ei au fost botezati, iar apoi au cazut din har – ca ei au fost iertati odata, iar apoi au devenit apostati.  Mai degraba Isus Cristos spune ca El niciodata, in nici o vreme, nu i-a privit pe ei ca si crestini.  Oricare a fost talentul lor, minunile facute de ei, sperantele lor, bucuria lor prefacuta, viziunile lor, zelul lor si marturiile lor, Cristos nu i-a privit niciodata, in nici o vreme, ca ucenici adevarati.  Cei ce au murit inselati apar la judecata ca asa-zisi crestini, nu ca fosti crestini cazuti din har.  Aici avem cea mai tare dovada posibila ca adevaratii credinciosi nu cad din har.  Aceste cuvinte ale lui Cristos rezolva pentru totdeauna problema caderii din har, pentru toti cei ce cred cuvintele Domnului nostru.

 

Acesti ipocriti care au murit inselati sunt pentru totdeauna izgoniti din prezenta lui Cristos: „Departati-va de la Mine!”  A te departa de Cristos este iadul iadurilor si inceputul  mizeriei pentru cei condamnati la iad.  Absenta recunoasterii lui Cristos, desi nu este reprezentata ca si cauza, totusi va implica exilarea de prezenta sa glorioasa.  „Ei vor avea ca pedeapsa o pierzare vesnica, de la fata Domnului si de la slava puterii Lui” (2 Tesaloniceni 1:9).  „Apoi va zice celor de la stanga Lui: ,Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui!’ ... Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica” (Matei 25:41, 46).  Ce trist sa fi despartit de Cristos si mijlocirea Sa – sa cazi de pe culmea sperantei in adancimile chinului vesnic!

 

Motivul pentru care ei sunt izgoniti de la Cristos nu este pentru ca Dumnezeu nu i-a ales sau predestinat, ci pentru ca au lucrat faradelegea.  Cei nemantuiti in Scriptura sunt adesea numiti „lucratorii faradelegii”  (Iov 31:3; Ps. 14:4; 36:12; 43:1; Isaia 32:6; Osea 6:8; Matei 23:28; Luca 13:27).  Toti cei care au murit inselati, ca Ahab in vechime, s-au vandut singuri „pentru ca sa faca ce este rau inaintea Domnului” (1 Imparati 21:25).

 

Acei ce pretind ca au facut multe fapte bune sunt de fapt lucratori ai nelegiuirii.  La judecata, Cristos le va smulge pieile de oaie descoperindu-i ca lupi rapitori.  „Nebunii nu pot sa stea in preajma ochilor Tai; Tu urasti pe cei ce fac faradelegea” (Psalmul 5:5).

 

Milioane vor aparea la judecata pentru a descoperi ca faradelegea este ruina lor.  Presupusele lor fapte bune vor fi descoperite ca lucrari ale faradelegii facute pentru un motiv rau si cu o tinta rea.  Unii care au pretins a fi predicatori vor merge in jos pentru pierzare.  Unii care pretind ca au facut minuni vor descoperi ca au lucrat doar faradelege.  Cativa care au practicat scoaterea demonilor vor fi trimisi in iad cu demonii.  Un crez drept nu poate mantui.  „Si dracii cred...  si se infioara!” (Iacov 2:19).

 

 

Concluzie

 

1.  Unii oameni mi-au spus de-a lungul anilor ca ei nu pot crede ca Dumnezeu va ingadui omului sa moara inselat.  Dar aceasta e o greseala.  Potrivit Domnului nostru Isus Cristos, milioane vor fi religiosi, dar pierduti.  Cu miile vor ajunge in iad crezand ca vor merge in ceruri.  O persoana care este inselata nu stie ca este inselata.  Esti tu inselat de Diavol?  Vei fi si tu printre cei ce vor muri inselati?

 

2.  Paziti-va de falsele marturisiri de credinta, deoarece Cristos spune despre numarul celor inselati ca este mare.  Lucratorii faradelegii pot prooroci, scoate demoni, si pot face multe lucrari minunate.  Un om poate avea darul proorociei, poate avea multa cunostinta, poate intelege toate misterele, poate avea chiar credinta care muta muntii, si sa nu fie nimic altceva decat o arama sunatoare sau un chimval zanganitor (1 Corinteni 13:1-2).  Matthew Henry a spus: „Harul poate aduce un om in cer fara minuni, dar minunile nu vor aduce niciodata un om in cer fara har.”

 

3.  Cel mai cumplit cuvant pe care Cristos l-a rostit vreodata ipocritilor este: „Departati-va de la Mine!”  Ce cumplita separare!  Pentru cei uniti cu Cristos totul este cer, pentru cei separati de El totul este iad.

 

4.  Exista astazi pe pamantul nostru si in tara noastra multi care pretind ca au darul proorociei, scoaterii de demoni, facerii de minuni.  Asa cum a prezis Cristos, ei vor face toate aceste lucruri doar in Numele lui Isus.  Ei vor predica doar in Numele lui Isus.  Ei boteaza doar in Numele lui Isus.  Ei vindeca bolile doar in Numele lui Isus.  Oricat de sinceri si onesti acesti oameni pot fi, ei vor muri inselati.

 

5.  Tu Il cunosti pe Isus Cristos ca Domnul si Salvatorul tau?  A-l cunoaste pe El inseamna viata vesnica.  Ai simtit tu cu adevarat sangele Lui curatitor asupra sufletului tau patat de pacat?  Esti tu sigur ca cerul este casa ta?  Stii tu cu adevarat unde iti vei petrece vesnicia?  Te bazezi pe faptele tale, sau pe lucrarea desavarsita a lui Cristos de la Calvar, pentru a fi luat la cer?  In Ezechiel 18:30 Domnul spune: „Intoarceti-va si abateti-va de la toate faradelegile voastre, pentru ca sa nu va duca nelegiuirea la pieire.”  Isus Cristos a spus: „Nevoiti-va sa intrati pe usa cea stramta.  Caci va spun, ca multi vor cauta sa intre, si nu vor putea” (Luca 13:24).

 

Traducere de Aurel Miclea jr.