Mitul vointei libere
De Walter
Chantry
C |
ei mai multi
oameni spun ca ei cred in „vointa libera.”
Tu sti ce inseamna asta? Eu cred ca vei
gasi foarte multe superstitii legate de acest subiect. Vointa e prezentata ca fiind marea putere a
sufletului uman, complet libera sa conduca vietile noastre. Dar fata de ce este ea libera? Si care este puterea sa?
Nimeni
nu neaga faptul ca omul are vointa. Adica
puterea de a alege ceea ce el doreste sa spuna sa faca sau sa gandeasca. Dar tu te-ai gandit vreodata la neputinta
demna de mila a vointei tale? Chiar daca
ai abilitatea de a lua o decizie, tu nu ai puterea de a o duce la indeplinire.
Vointa poate planui cursul unei actiuni, dar aceasta nu are puterea sa-si indeplineasca
planul.
Iosif a fost urat
de fratii lui. Ei l-au vandut ca sclav,
dar Dumnezeu a folosit faptele lor pentru a-l face conducator peste ei. Ei au ales cursul actiunii lor pentru a-i face rau lui
Iosif, dar Dumnezeu in puterea sa a dirijat evenimentele spre binele lui
Iosif. El a spus: „Voi, negresit, v-ati
gandit sa-mi faceti rau; dar Dumnezeu a schimbat raul in bine...”(Geneza
50:20).
Oare cate din
deciziile tale au fost oprite? Tu poti
alege sa fi milionar, dar providenta lui Dumnezeu te impiedica sa realizezi
acest lucru. Tu poti decide sa devi
intelectual, dar o sanatate precara, lipsa unei locuinte stabile si problemele
financiare, iti pot zadarnici vointa. Tu
alegi sa pleci in vacanta, dar un accident de masina te poate trimite imediat
la spital.
Spunand
ca vointa ta e libera, noi cu siguranta nu intelegem prin aceasta ca ea poate
determina cursul vietii tale. Tu nu ai ales boala, intristarea, razboiul si saracia,
care ti-au umbrit fericirea. Nu tu alegi
sa ai dusmani. Daca vointa omului este asa
puternica, de ce nu alegem sa traim vesnic?
Dar, tu trebuie sa mori. Factorii majori care iti modeleaza viata nu
sunt consecinta vointei tale. Nu tu ti-ai
ales statutul social, rasa, inteligenta, etc.
Orice reflectie
serioasa asupra experientelor tale va produce urmatoarea concluzie: „Inima
omului isi propune calea, dar Domnul ii indreapta pasii” (Proverbe
16:9).* Mai degraba decat sa preamarim vointa
umana ar trebui ca smeriti sa Il laudam pe Domnul ale carui scopuri ne modeleaza
vietile. Asa cum marturiseste Ieremia: „Stiu
Doamne ca soarta omului nu este in puterea lui; nici nu sta in puterea omului cand
umbla, sa-si indrepte pasii spre tinta” (Ieremia 10:23).
Da,
tu poti alege ce vrei, poti planui ce vei face, dar vointa ta nu e libera sa intreprinda
nimic contrar scopurilor lui Dumnezeu, de asemenea tu nu ai puterea de a-ti
atinge scopurile ci doar ce El iti permite.
Data viitoare cand vei mai fi fermecat de propria-ti vointa, aminteste-ti
de pilda Domnului Isus despre omul bogat.
Bogatul a zis: „Iata ce VOI face: imi VOI strica granarele, si VOI
zidi altele mai mari; acolo VOI strange toate rodurile si toate bunatatile
mele; ... Dar Dumnezeu i-a zis : „Nebunule ! Chiar in noaptea asta ti se va
cere inapoi sufletul ; si lucrurile pe care le-ai pregatit, ale cui vor fi ?” (Luca
12:18-21) Bogatul a avut libertatea sa faca planuri, dar nu a
putut sa le indeplineasca. Asa este si
cu tine!
Dar, libertatea
vointei este citata ca un important factor in luarea deciziilor MORALE. Se spune adesea ca vointa omului este libera
sa aleaga intre bine si rau. Dar trebue
sa ne intrebam din nou, fata de ce este ea libera? Si ce este libera sa aleaga vointa omului?
Vointa este
puterea lui de a alege intre mai multe alternative. Vointa ta decide actiunile
tale dintr-un numar de optiuni. Tu ai
facultatea de a-ti directiona propriile ganduri, cuvinte si fapte. Deciziile tale nu sunt luate de o forta
exterioara, ci din interiorul tau. Nici
un om nu este fortat sa actioneze impotriva vointei lui, nu este fortat sa spuna
ceea ce nu vrea. Vointa ta ghideaza actiunile tale.
Totusi aceasta
nu inseamna ca puterea de decizie este libera de orice influenta. Tu alegi bazat pe intelegerea ta, pe sentimentele tale, pe
ceea ce iti place sau nu, si pe poftele tale. Cu alte cuvinte, vointa ta nu este libera fata de tine insuti! Alegerile tale sunt
determinate de propriul tau caracter.
Vointa ta nu este independenta fata de natura
ta ci este sclava ei. Alegerile tale nu iti
formeaza caracterul, ci caracterul tau conduce alegerea ta. Vointa ta este mai
degraba subiectiva, fata de ceea ce sti, simti, iubesti si doresti. Tu intotdeauna alegi in
functie de dispozitia ta, in acord cu starea inimii tale.
Acesta este motivul pentru care vointa ta NU este
libera sa faca binele. Vointa ta este
serva inimii tale, iar inima ta este rea. „Domnul a vazut ca rautatea omului
era mare pe pamant, si ca toate intocmirile gandurilor din inima lui erau indreptate
in fiecare zi numai spre rau.” (Geneza 6:5) „Nu este nici unul
care sa faca binele, nici unul macar” (Romani 3:12). Nici o
putere nu il poate forta pe om sa pacatuiasca contrar vointei lui, dar
descendentii lui Adam sunt asa rai incat ei intotdeauna aleg sa faca raul.
Deciziile tale
sunt modelate de intelegerea ta, iar Biblia spune despre oameni: „... inima lor fara pricepere a fost intunecata”
(Romani 1:21). Omul poate fi neprihanit doar cand doreste sa
aiba partasie cu Dumnezeu, dar „...nu este nici unul care-L cauta pe Dumnezeu.”
(Romani 3:11) Poftele tale tanjesc
dupa pacat asa ca tu nu-L poti alege pe Dumnezeu. A alege binele, este contrar naturii
umane. Daca tu alegi sa te supui lui
Dumnezeu, aceasta ar fi rezultatul unei constrangeri exterioare. Dar tu esti liber sa alegi, dar totusi
alegerea ta este roaba naturii tale pacatoase.
Daca o bucata de
carne proaspata si o salata asortata ar fi puse in fata unui leu flamand, el va
alege carnea. Aceasta pentru ca natura
sa dicteaza alegerea. Tot asa este si cu
omul. Vointa umana este libera fata de
fortele exterioare, dar nu si fata de prejudecatile naturii umane. Acele prejudecati sunt impotriva lui
Dumnezeu. Puterea de decizie a omului
este libera sa aleaga orice dicteaza inima sa, de-aceea nu exista posibilitatea
ca omul sa aleaga sa-i fie placut lui Dumnezeu, fara sa fi existat o lucrare
anterioara a Harului Divin.
Ceea ce
majoritatea oamenilor inteleg prin vointa libera, este idea ca omul este prin
natura sa neutru, deci capabil sa aleaga intre bine si rau. Aceasta pur si simplu nu este adevarata. Vointa umana si intreaga natura umana este inclinata
INTOTDEAUNA DOAR SPRE RAU. Ieremia a intrebat:
„Poate un Etiopian sa-si schimbe pielea, sau un pardos sa-si schimbe
petele? Tot asa, ati putea voi sa faceti
binele, voi care sunteti deprinsi sa faceti raul?” (Ieremia 13:23)
Este imposibil! Este contrar
naturii. De aceea au oamenii nevoie
disperata de o transformare supranaturala a naturii lor, altfel vointa lor este
inrobita sa aleaga raul.
In
ciuda laudei adresate „vointei libere” noi am vazut ca vointa omului nu e libera
sa aleaga un curs contrar scopurilor lui Dumnezeu si nu este libera sa actioneze
contrar propriei sale naturi morale. Vointa ta nu poate determina circumstantele
vietii, nici evenimentele vietii tale.
Alegerile etice nu sunt luate de o minte neutra, ci intotdeauna dictate
de personalitatea ta.
Si cu toate
acestea multi presupun ca vointa umana va face ultima alegere, spre viata
spirituala sau spre moarte spirituala.
Aici vointa este total libera sa aleaga viata eterna in Isus Hristos,
sau sa o respinga. Se spune ca Dumnezeu
va da o inima noua tuturor acelora care
aleg prin puterea vointei lor libere sa-L primeasca pe Isus Hristos.
Fara indoiala ca primirea lui Isus Hristos
este un act al vointei umane. Acest
lucru este numit „credinta.” Dar cum vin
oamenii sa-L primeasca pe Domnul de buna voie ? De obicei la aceasta se raspunde:
„Prin puterea propriei lor vointe libere !”
Dar cum se poate aceasta? Isus
este un profet. A-L primi inseamna a
crede tot ce a spus El. In Ioan 8:41-45 Isus spune clar ca tu ai fost nascut din
Satan. Acest tata rau, uraste adevarul si
prin fire, ti-a pus in inima aceasi prejudecata. Din acest motiv Isus a spus: „Pentru ca eu
va spun adevarul, de aceea nu ma credeti.”
Cum de vointa umana poate sa il faca pe om sa aleaga sa creada cea ce
mintea umana uraste si reneaga? A-L
primi pe Isus mai inseamna a-L imbratisa ca preot ... asta inseamna sa depinzi
de el pentru a obtine pace cu Dumnezeu, prin jerfa si mijlocire. Pavel ne spune ca mintea cu care suntem nascuti
este ostila lui Dumnezeu (Romani 8:7). Cum poate vointa sa scape de influenta
naturii umane care s-a nascut cu o violenta impotrivire fata de Dumnezeu? Ar fi o nebunie ca vointa sa aleaga pacea, cand
fiecare os si picatura de sange doreste razvratire.
Apoi, primirea
lui Hristos inseamna a-L primi ca rege. Inseamna
ca alegi sa-I asculti fiecare porunca, sa-i marturisesti dreptul de a conduce si
sa I te inchini inaintea tronului. Dar
mintea umana, emotiile si dorintele, toate acestea striga: „Nu vrem ca
acesta sa imparateasca peste noi” (Luca 19:14). Daca intrega mea fiinta uraste adevarul Sau,
uraste domnia Sa si pacea cu Dumnezeu, cum poate vointa mea sa fie responsabila
de primirea lui Hristos? Cum poate un asa
pacatos sa aiba credinta ?
Aceasta nu e
vointa umana, ci harul lui Dumnezeu, caruia trebuie sa-I aducem multumire
pentru ca da pacatosului o inima noua.
Daca Dumnezeu nu schimba inima si nu creaza un duh de pace, loialitate si
supunere, omul nu alege sa-L primeasca pe Hristos si viata eterna in El. O inima noua trebuie data inainte ca omul sa
poata crede, altfel vointa omului este inrobita fara speranta de rautatea
naturii umane chiar si in materie de convertire. Isus a spus: ”Trebuie sa va nasteti din
nou” (Ioan 3:7). Daca
nu esti nascut din nou nu Ii vei vedea niciodata Imparatia.
Citeste Ioan 1:12 si 13. Se spune in aceste versete ca cei ce cred in
Isus au fost „nascuti, nu din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” Tot asa cum vointa ta nu este responsabila de
venirea ta in lume nu este responsabila nici de nasterea din nou. Creatorului tau trebuie sa-I aduci multumire
pentru viata ta si „Daca este cineva in Hristos ,este o faptura noua” (2
Corinteni 5:17). Cine
a ales vreodata sa fie creat? Cand Lazar
s-a ridicat din moarte, el a ales sa raspunda chemarii lui Hristos, dar nu el a
decis sa revina la viata. Pavel spune in
Efeseni
2:4 si 5: „Macar ca eram morti in gresalele noastre, ne-a adus la
viata impreuna cu Hristos (prin har sunteti
mantuiti).” Credinta este
primul act al unei vointe innoita de Duhul Sfant. Primirea lui Hristos este o actiune a omului
similara cu respiratia, dar Dumnezeu este acela care trebuie sa dea mai intai
viata.
Nu este de
mirare ca Martin Luther a scris o carte intitulata „Sclavia vointei”, carte
considerata unul dintre cele mai importante tratate ale sale. Vointa se afla in lanturile naturii umane,
rele. Tu ce proslavesti vointa libera ca
fiind o mare forta, te agati de radacina mandriei. Omul, cazut in pacat, este complet neajutorat
si fara nadejde. Vointa umana nu ofera
nici o nadejde. Vointa a fost aceea care
a ales fructul interzis, si cea care ne-a adus pe noi in mizerie. Numai maretul har al lui Dumnezeu, ne poate
oferi eliberare. Prosterne-te inaintea
Dumnezeului milei pentru a fi salvat.
Cheama Duhul harului pentru ca El sa creeze un nou duh in tine.
*Biblia-traducerea literala noua Dumitru
Cornilescu-1931
In limba romana
de Aurel Miclea Jr.